Domeniul traducerilor este împărțit în foarte multe categorii: traduceri tehnice, traduceri juridice, traduceri în domeniul marketing, traduceri medicale, traduceri acte tipizate sau acte de studii etc. Dacă la prima vedere a traduce niște fraze dintr-o limbă într-alta poate părea relativ simplu (căci, deh, oricine știe engleză, nu?) când vine vorba despre Traducerile Medicale lucrurile devin puțin mai complicate și nu se rezumă doar la o traducere mot-a-mot și a mai căuta câteva cuvinte într-un dicționar. Haideți să vedem împreună care sunt principalele dificultăți ale traducerii de texte medicale.
Rețete și rezultate analize medicale scrise de mână
Cea mai mare dificultate în care se poate afla un traducător de acte medicale este să nu înțeleagă scrisul medicului care a prescris rețeta sau care a pus diagnosticul unui pacient. Este știut de toată lumea că medicii (nu toți, desigur!) au scrisul aproape indescifrabil și este nevoie de foarte mult exercițiu dar și de cunoștințe medicale pentru a-l descifra.
De obicei, în cazul unei traduceri juridice sau traduceri tehnice, dacă avem un text, o ștampilă sau un nume indescifrabil, putem apela la varianta oferită de lege, și putem scrie:
Și-atunci, puși în fața unui blocaj cauzat de scrisul indescifrabil al unui medic, traducătorii nu au decât două sau trei soluții:
- apelează la un alt medic
- apelează la medicul care a întocmit documentele pentru a-i clarifica îndoielile
- apelează la cunoștințele medicale ale unui farmacist (în cazul unei rețete)
Lipsa specializării = calitate redusă a traducerilor
În România sunt foarte puțini traducători sau firme de traduceri care se specializează doar într-un anumit domeniu. În cazul firmelor de traduceri este ceva normal să ofere servicii dintre cele mai diverse pentru a acoperi o paletă cât mai mare de clienți și să aleagă cu ce traducători să colaboreze în funcție de specializarea și experiența acestora. Însă, când vorbim despre traducători, profesioniștii care realizează efectiv traducerile, lipsa unei specializări într-un anumit domeniu poate fi uneori o mare problemă.
Din dorința de a căpăta cât mai multă experiență și de a se afirma în domeniul traducerilor, mulți traducători la început de drum aleg să traducă orice. Nu de puține ori primim oferte prin e-mail precum: „efectuez traduceri în orice domeniu…” și atunci ne dăm seama că traducătorul care ne-a contactat este la început de drum sau poate nu și-a ales încă domeniile în care să se specializeze.
Alții, care și-au dat seama după câțiva ani experiență cam care ar fi domeniile preferate, deschid discuția altfel: „nu efectuez traduceri tehnice” sau „realizez doar traduceri medicale”. Așadar, da, există traducători care efectuează doar traduceri tehnice sau doar traduceri medicale. Și au ajuns la un nivel superior de specializare pentru că și-au dorit să exceleze și să ne ofere servicii de cea mai bună calitate.
Pentru că, nu-i așa, traducerile medicale sunt despre și pentru oameni. Și atunci este nevoie de o pregătire și o specializare temeinice și susținute, de lungă durată. Pentru că DA, uneori traducerile pot salva vieți.
Traducătorul specializat în traduceri medicale trebuie să fie minuțios și să înțeleagă importanța textului. Iar traducătorii care nu au o specializare în domeniul medicină ar trebui să aibă câțiva medici dispuși să le revizuiască traducerile medicale.
Utilizarea frecventă în medicină a limbii engleze în defavoarea altor limbi străine
Medicina este un domeniu de cunoaștere în continuă dezvoltare din punct de vedere științific și tehnologic. În fiecare an își adaugă în vocabularul specific termeni noi. Și, datorită nevoii medicilor de a-și actualiza rapid cunoștințele, aceștia preferă să învețe informațiile direct în limba străină în care au fost publicate.
Consecințele faptului că limba engleză este considerată un fel de „lingua franca” și a acordării unei importanțe deosebite comunității științifice anglo saxone sunt următoarele:
- în cadrul comunității medicale din Spania dar și a celei din România, limba engleză este considerată „limba de prestigiu” iar acest lucru se traduce prin faptul că medicii preferă să folosească limba engleză în defavoarea oricăreia de mai sus, fie când merg la conferințe, congrese sau când citesc articole de specialitate;
- importul masiv de termeni din limba engleză sub diverse forme: sigle, acronime, împrumuturi lingvistice, neologisme, calcuri lingvistice etc.
Astfel, una dintre cele mai mari provocări în momentul realizării de traduceri medicale engleză română, de exemplu, este păstrarea sau nu a siglelor, acronimelor sau anumitor termeni științifici din această limbă străină. Așa cum spuneam mai sus, traducerile medicale sunt pentru oameni și despre oameni. Vorbim mai exact despre medici și pacienți.
Unele traduceri ne sunt solicitate direct de clinici sau companii medicale pentru a fi folosite de personalul medical autorizat iar altele ne sunt solicitate direct de pacienți, foști sau viitori pacienți. Aceștia merg cu traducerile medicale pe care ni le solicită fie la tratament la o clinică din străinătate, fie se folosesc de rezultatul unor analize medicale din străinătate pentru ca medicii din România să le poată prescrie rețete, fie pentru a-și recupera de la companii de asigurări medicale sumele achitate pentru servicii medicale în străinătate în timpul unui concediu sau al unei călătorii. Și-atunci, noi, în calitate de traducători nu putem ști care este publicul căruia se adresează traducerile noastre decât dacă întrebăm direct clienții, respectiv pacienții. Și de cele mai multe ori, facem acest lucru pentru a garanta calitatea traducerilor pe care le livrăm.
Acest lucru se întâmplă deoarece, în funcție de publicul țintă al traducerilor noastre decidem dacă păstrăm sau nu anumite cuvinte, sigle sau abrevieri din limba engleză atunci când facem o traducere în română. Știind că persoana care va citi traducerea noastră este chiar medic, atunci da, acolo unde este cazul păstrăm anumite cuvinte specifice domeniului medical din limba engleză pentru a-i facilita medicului lectura, bazându-ne pe simplul fapt că, în timpul facultății de medicină toți studenții învață engleza medicală.
În alte cazuri, traducem în limba română întregul text, pentru a-i facilita pacientului sau funcționarului respectiv lectura. Nu ne așteptăm ca orice persoană fizică să știe ce înseamnă în limba română abrevierea medicală HTA, de exemplu. Tocmai de aceea, pentru a nu le cauza dificultăți de înțelegere clienților noștri, în traducere vom scrie exact așa, pe înțelesul tuturor: HTA = hipertensiune arterială.
De foarte multe ori nu este atât de simplu să găsești termenii echivalenți și potriviți în momentul în care realizezi o traducere medicală engleză română, lucru care complică și mai mult traducerea de texte medicale. Tocmai de aceea trebuie verificat dacă sunt termeni sau abrevieri care trebuie păstrați în traducere exact ca în limbajul original.
Vulgarizarea termenilor medicali (limbajul pacienților)
Vulgarizarea discursului medical a existat dintotdeauna în medicină. Astfel, din momentul dezvoltării nivelului de cultură al societății în general, acest lucru a presupus o universalizare a acestei practici, ducând astfel la coexistența unei duble terminologii în aproape toate specializările medicale. Primul exemplu care ne trece acum prin minte este Encefalopatia spongiformă bovină (ESB), cunoscută de publicul larg sub denumirea de „boala vacii nebune”, denumire care i-a fost dată din cauză că se transmite de la bovine la om. Și exemplele pot continua…
În acest caz, traducătorul nu are cum să fie altcumva decât fidel originalului pe care l-a primit și să traducă fie limbajul standard medical, fie limbajul pacienților.
Misiunea noastră este să ne ajutăm clienții prin intermediul traducerilor medicale pe care le livrăm, și nu să îi încurcăm și mai mult.
Dacă aveți nevoie de traduceri medicale și de o ofertă de preț personalizată pentru documentele dumneavoastră, nu ezitați să ne contactați!
